III.3. Provocările noilor media.
Comunicarea la nivel mondial permite fluxul rapid de informații din toate domeniile de activitate . Sunt numeroase instrumente pentru a avea acees la informație în funcție de preferințele utilizatorilor, iar acestea sunt suficiente pentru a produce o inteligență colectivă, în felul acesta se structurează opiniile. Aceste reflectări devin disponibile online prin forumuri, comentarii, grupuri devenind o obișnuință. Conform ,,teoriei dependenţei care postulează că ,, mass-media sunt atât de importante pentru societate noastră încât depindem de ele pentru anumite funcții sociale. Derivă din viziunea funcţionalistă a societății și presupune că depindem de mass-media pentru a ne informa asupra mediului, pentru trasmiterea valorilor culturale, pentru divertisment si pentru indentificarea și interpretarea problemelor sociale-cheie. Fără mass-media care să performeze aceste funcții, noi ca indivizi, socitatea asa cu o stim astazi ar cadea in colaps.“ Comportamentul de masă devine tot mai importantă în societatea modernă, industrializată, ca urmare fluxului de informații și fluxului de oameni, a sistemului de învățământ. Construirea unei strategii de imagine, pentru conducătorii de la Kremlin constituie unul din scopurile prioritare pentru securitatea națională care este realizată prin intermediul politic, diplomatic, cultural, economic, militar, științific, prin care statul garantează independența și suveranitatea, ordinea constituțională și sistemul său de valori. Cum acest lucru se poate face doar cu o revizuire a politicii ar trebui să fie o armonie de interese și valori între indivizi și grupuri. Imaginea cu care ești perceput îți permite o oarecare legitimitate de a interveni în forță pe teritoriul unui stat, iar prin ,, instrumentele de aplicare a forței și ideile referitoare la legitimitate se schimbă odată cu trecerea timpului și cu progresul tehnologic. Forța fără legitimitate produce haos; legitimitatea fără forța va fi rasturnată. “ Presiunea pe clasa politică este o obligație asumată de către mass-media iar multe dintre funcțiile partidelor politice au trecut în sfera mediatică precum a încuraja publicul să creeze o identitate ideologică, a mobiliza alegătorii, pentru alegerea candidaților. Unul dintre cei mai mari conducători ai tuturor timpurilor Napoleon spunea: ,, Trei ziare ostile sunt mai de temut decât o mie de baionete – a publicat buletinul armatei de rezervă. “ Salturile tehnologice au impulsionat transformările de comunicare în masă . Același lucru este valabil și în cazul celei de a patra generație, care se axează pe intențiile sociale și politice ale inamicului. Potrivit teoreticianului Thomas X. Hammes ,, fiecare generație succesivă a pătruns mai adânc pe teritoriul dușmanului în încercarea de al învinge.” Însă nimic nu poate elimina schimbările din viața unei națiunii indiferent de cenzura statului și pînă într-un final se găsesc soluții alternative iar internetul este unicul loc unde mari comunități pot comunica, permite o mai bună interacțiune, un feedback constant, a spart barierele naționale fără costuri suplimentare cu acces la nivel mondial. Cetățenii care sunt nemulțumiți ajung să caute mai multe puncte de vedere și anume obiectivitate, corectitudine iar informațiile furnizate de presa controlate de instituțiile statului numai obiective nu sunt. Aparitia noilor media este, fără îndoială un factor pozitiv, a depășit jurnalismul clasic, oferind o gamă largă de informații, reprezintă o ,, re-democratizare” îi stimulează pe tânăra generație de a se implica în politică. Dezvoltarea mijloacelor de comunicare rapida și a vitezei extraordinare cu care sunt introduse permite transmiterea informațiilor și divertismentului pentru public chiar de catre nespecialiști. Chiar dacă în cadrul unui eveniment o televiziune care inspiră sursă de incredere din punctul de vedere a autorităților ,, trasmiterea se face în timp real, verificarea nu mai poate exista: comentatorul se află în postura de simplu jurnalist, care trebuie să analizeze totul la cald.“ Valoarea noilor media constă în potențialul lor este în ceea faci cu ele, unii tineri doresc să își exprime părerea iar blogurile permite dialogarea în timp real, cultivarea imaginii unui personaj, are deschiderea necondiționată pentru exprimare. În condițiile generalizării folosirii noilor media ( internetul, care implică site-urile organizațiilor, blogurile, forumurile de dezbateri, facebook, twitter) posibilitățile de trasmitere a informației se ,, democratizează: un pieton cu un telefon mobil aflat întâmplător la locul unui eveniment fotografiază sau filmează și apoi difuzează informațiile pe Youtube, pe un blog personal sau prin media clasică, mult înaintea jurnaliștilor. “ Acum, oamenii au acces la soluții interactive pentru a se exprima liber, fără obstacole iar fenomenul contemporan de a crea un blog indiferent de interes, este considerat ca fiind un instrument al democrației directe. Cele mai multe mass-media moderne în prezent sunt axate pe divertisment. E necesar de creat mai multe pagini care să fie axate pe divetisment care la rândul lor vor fi direcționa linkuri spre pagini în care materialul informatic de pe sait le aduc la cunostină o analiză critică guvernului. Sociologii Dominique Cardon si Helene Delaunay-Teterel au incercat sa vada de cate feluri sunt blogurile pe care le pot gasi. Ei au identificat patru categorii, in functie de tipul de comunicare si de public:,, 1) Împărtăşirea gândurilor intime, 2) Conversaţia continuă, 3) Recrutarea unui public, 4) Blogul Cetatean. “ Explozia de blog-uri este unul dintre fenomenele cele mai izbitoare ale webului. Este imposibil de estimat, deoarece fenomenul este în creștere în fiecare zi. Blogurile unor persoane particulare se bucură de o audiență și o putere de influențare a opiniei mai mare decât anumite ziare, reviste sau chiar posturi de televiziune.
Introducere
Capitolul I. Mass-media declanşează criza.
Capitolul II. Reformarea culturii politice
Capitolul III. Democraţia dirijată
Post a Comment