Concluzie/ Titlul lucrarii : Rolul mass-media în reflectarea conflictelor geopolitice .- Plop Andrei

Lucrarea a fost publicata in 2015

Concluzie

Rolul  mass-media în reflectarea conflictelor rezultă că au capacitatea de a  concentra interesul publicului asupra unui eveniment sau altul, ierarhizând subiectele care alcătuiesc evenimentele curente. Determinarea agendei politice este de a nu  le  spune oamenilor ,, ce trebuie sa gândească”, ci ,,la ce trebuie să se gândească”.  Cultivarea opiniei publice  prin mass-media a stilurilor de viaţă, a valorilor, idealurilor, promovarea interesului național, şi practici culturale le transformă în politica externă propriu-zisă.  Statele autoritariste preferă o mai mare autonomie având pe ordinea de zi restricţii, cenzura, stimularea  financiară a anumitor televiziuni, noile media  a devenit  o redutabilă armă de luptă pentru grupurile de cetățenii activi împotriva autoritarismului. Noile mecanisme sunt un instrument  pentru a schimba opinii, atitudini şi comportamente. Mass-media în Federaţia Rusă încearcă să inpună cum să gândească editorii şi redactorii, lipsa libertății presei este asociată cu Partidul Rusia Unită pentru că patronii lor sunt potriviți din punct de vedere politic. Ca urmare a evenimetelor din Ucraina statele membre sunt obligate la crearea unui  proiect pentru un posibil val de  extindere , sunt obligate să abordeze  problemele şi să le caute rezolvarea, pentru crearea  stabilităţii și securităţii în regiune. Soluționarea potențialelor dificultăți care ar putea apărea. Utilizarea forţei pot afecta relațiile dintre  națiuni, doar cu mijloace inteligente şi democratice,prin cultivarea  opiniei publice pe plan  intern şi internaţional.    În privinţa prognozelor asupra modului de acţiune a celor de la Kremlin e nevoie de o  minimă cunoaştere a culturii ruseşti pentru diminuarea percepțiilor eronate .  Datorită sistemelor  de telecomunicații informaţia  a şters  graniţa oricăror critici faţă de puterea existentă. Accesul  la diferite surse de opinie credibile,   dezinformarea   opiniei publice în scopuri politice va fi mai greu de realizat.  Revoluțiile colorate din Georgia, revoluția trandafirilor,  în noiembrie 2003, Ucraina revoluția portocalie, în decembrie 2004 sau Kîrgîstan  revoluția lalelelor, din martie 2005 s-a produs datorită unei noi elite, educate cu valori europene și informațiile trasmise de ei au ajuns la receptori. Nu a fost o intervenție militară pentru a stabili democrația, și din punctul nostru de vedere considerăm că o ciocnire directă armată între Federația Rusă și Statele Unite ar duce la consecințe nefaste, doar cu strategii adecvate putem să transformăm Federația Rusă într-un partener de încredere cu lideri deschiși spre colaborare conform principiilor democratice. Lucrarea respectivă și-apus scopul de a stabili democrația în Federația Rusă prin intermediul mass-media începând cu anul 2016 și finalizându-se prin venirea la conducere a unui președinte  loial principiilor democratice,  ca urmare a alegerilor care vor avea loc în luna martie din 2018.

Introducere

Capitolul I. Mass-media declanşează criza. 

I.1. Mass-media ca instrument de politică externă

 I.2. Provocări şi mize în vecinătatea apropiată.

 I.3. De la propagandă la operaţii informaţionale.

 Capitolul II. Reformarea culturii politice 

II.1. Imaginea, reputaţia actorilor politici.

II.2.  Formarea atitudinilor, a perceptiilor şi a convingerilor.

II.3. De la atitudine la comportament.

Capitolul III. Democraţia dirijată

III.1. Câinele de pază al democraţiei sau câinele lui Pavlov ?

 III.2. Societatea civilă şi democraţia.

III.3. Provocările noilor media.


Concluzie

Bibliografie

1. Philippe Cabin, Jean-Francois Dortier, Comunicarea: perspective actuale, Ed. Polirom, Iasi, 2010.
2. Paul Dobrescu, Alina Bârgăoanu, Mass media și societatea,, Ed. SNSPA, București,  2001.
3. Mihai Coman,  Introducere în mass-media., Ed. Polirom, Iasi, 2007..
4. Doru Pop, Mass Media si democratia,  Ed. Polirom, Iasi,  2001.    
5. Alexandru Ioan Dumitriu,  Realități și perspective ale mediului  de securitate, Ed. Universitară 2010, București.
6. Ioan Vasil Gherghel, Forme de manipulare televizuală, Ed. Limes, Cluj Napoca , 2009..  
7. Călin Hentea, Propaganda fără frontiere, Ed.  Nemira, București, 2002.
8. Cristina Coman, Comunicarea de criza:  Tehnici si strategii, Ed. Polirom, Iasi, 2009.
9. Cioroianu Adrian, Geopolitica Matrioșkăi: Rusia postsovietică în noua ordine mondială, Ed. Curtea Veche Publishing, București,  2009.
10. Oana Mihaela Mocanu, Politica Europeană de vecinătate: realizări și perspective, Ed. Nomina Lex, București, 2010.
11. Tim O'Sullivan, John Hartley, Danny Saunders, Martin Montgomery, John Fiske, Concepte fundamentale din stiintele comunicarii si studiile culturale, Iasi, Polirom 2001.
12. Hans J. Morgenthau, Politica intre natiuni: lupta pentru putere si luta pentru pace,  Ed. Polirom, Iasi,  2007.
13. Cristina Alexandrescu,  Asia Centrala: repere geopolitice, Ed. Didactică şi pedagogică,  Bucureşti, 2009.
14. Alexandru G. Dughin, Bazele geopoliticii, București, Eurasiatică,  2010.  
15. Şimandan Matei, Elemente de geopolitică, Ed. Mirton, Timişoara, 2008.
16. Jean Sylvestre Mongrenier, Rusia ameninta oare Occidentul, Ed. Cartier 2010, Chisinău.
17. Paul Dobrescu, Geopolitica, Ed. Comunicare.ro ,   Bucureşti, 2000.
18. Zbiegniew Brzezinski, Europa Centrala si de Est in ciclonul tranzitiei, Ed.  Diogene, Bucureşti, 1995.
19. Cristopher Layne, Pacea iluziilor: marea strategie americana din 1940 pana in prezent,  Iasi, Polirom 2011.
20. Dorina Tanasescu, Felicia Dumitru, Marius Petrescu, Ion Cucui, Politici publice in spatiul euroatlantic, Ed. CA Publishing, Cluj-Napoca,  2011.
21. Cezar  Teclean, Comunitatea Statelor Independente,  Ed. Oim, Iaşi, 2006.
22. George Cristian Maior, Un război al minții, Editura RAO, Bucuresti 2010.  
23. Zbiegniew Brzezinski, Marea tabla de sah, suprematia americana si imperativele sale geostrategice, Ed, Univers Enciclopedic.
24. Gheorghe Iliescu, Conexiuni între procesele  socializante si securitatea natiunii,  Bucuresti, Editura Top Form, 2005.
25. Laurenţiu Han, Intelligence şi management informaţional: provocări globale, informaţionale şi private, Ed. Academiei Naţionale de Informaţii ,, Mihai Viteazul” Bucureşti , 2011
26. Bazac Ana, Constandache George G, Tirziman, Comunicarea politica: repere teoretice şi decizionale, Ed. Vremea, Bucuresti, 2006.
27. Claudiu Săftoiu, Jurnalismul Politic: manipularea politicienilor prin mass-media, manipularea mass-media de către politicieni , Editura Trei, București,  2003.   
28. Silviu Neguț,  Geopolitica, Ed. Meteor Press, Bucuresti,  2008.
29. Jean- Noel Kapferer, Căile persuasiunii: modul de influențare a comportamentelor prin mass media și publicitate, Ed . comunicare.ro,  București,  2002 .
30. Harold D. Lasswell, ,, The Structure and Function of Communication in Society,, in Wilbur Schramm, (ed) Mass Comunication, University of Illinois, Urbana, 1969.
31. Simion Teodor, Noua dez/ordine geopolitică mondială, Ed. University  Press, Târgovişte, 2011, p. 190.
32. Noemi L. Shabo, Puterea şi actorii sistemului internţional contemporan, Cluj -Napoca, 2013.
33. Jean-Louis Dufur, Crizele internaţionale: De la Beijing (1900) la Kosovo (1999), Ed. Corint 2002, Bucureşti.
34. Robert Cooper, Destramarea Natiunilor: Ordine si haos in secolul XXI, Univers Enciclopedic , 2007.
35. Foran John,  Teoretizarea revoluţiilor, Ed. Polirom, Iasi , 2004.
36. Cristina Coman, Comunicarea de criză:  Tehnici si strategii, Polirom, Iasi, 2009, p. 206.
37. Gross Peter, Mass Media și democrația în țările Europei de Est, Ed. Polirom, Iași, 2004.
38. Amy Knight, KGB după KGB, editura Elit, 1996.
39. Adela   Rogojinaru,  Comunicare si cultura: aplicatii interdisciplinare, Ed. Tritonic,  2006.
40. Thomas X. Hammes, The Sling and the Stone: On War in the 21st Century, Zenith Press, St. Paul, MN, 2004.