Capitolul III. Democraţia dirijată
III.1. Câinele de pază al democraţiei sau câinele lui Pavlov ?
Influența mass-media din Rusia ca urmare a capacității sale de a alege ceea ce merită să fie trasmis pentru a construi istorii credibile, s-au orientat spre modul de fabricare a informației, nu este neapărat ca tot ceea ce spune jurnalistul să fie fals, pur și simplu trebuie inserați informații false pentru a modifica valoarea articolului. Este cunoscut faptul că o minciună repetată de foate multe ori devine adevăr, acționând automat precum ,, câinele lui Pavlov și ușoara lovitură de ciocan în genunchi pe care ne-o aplică medicii ne amintesc de noțiunea de reflex: omul pasiv reacționează automat la anumiți stimuli.” Serviciile de securitate sau sistemul Putin sunt folosite pentru a suprima libertatea de exprimare, forțele de securitate continuă să folosească legile secretului de stat ca mijloc de intimidare a mass-media. Cerecetătorul Steve LeVine expunea un caz de intimidare publică mediatică a ,, procurorul rus Yuri Skuratov care era hotarât sa aducă acuzații de încalcare a legii familiei Elțin. Dar, în momentul culminant al investigaţiei mult mediatizate a acestuia a aparut un videoclip în care Yuri Skuratov se distra în pielea goală cu niște prostituate. Pentru a contracara orice acuzații ca videoclipul ar fi fals, Putin a susținut sus și tare în mod public că acesta este autentic. Kremlinul aproape că îi curgeau lacrimi de gratitudine față de Putin. “ Una dintre cele mai riscante profesii în Rusia este să fii ziarist potrivit unui raport al Committe to Protect Journalists ( CJP) ,, Rusia era în 2006 pe locul trei în rândul celor mai periculoase țări pentru breaslă ( după Irak și Algeria) , cu 13 jurnaliști morți. “ Un an mai târziu conform unui alt studiu al International News Safety Institute a dat publicității în primul trimestru al anului 2007,, că Rusia se afla pe locul II, în topul celor mai periculoase state pentru activitatea ziariștilor – după Irak și înaintea Columbiei. “ Nu există nici o îndoială că Vladimir Putin îi poate zdrobi pe cei care îl supără, cei care au făcut au terminat rău, potrivit gândirii liberale tradiționalistă afirma că: ,, rolul democratic primordial al mass-media este acela de a acționa ca un câine de pază ( watchdog) la acțiunile statului. Rolul acesta este definit de obicei prin dezvăluirea abuzurilor în exercitarea a autorității de stat, deși uneori este extins pentru a include înlesnirea unor dezbateri generale cu privire la funcționarea guvernării. “ Cele mai cunoscute victime ai regimului sunt Alexandru Litvinenko și Anna Poltikovskaia. Alexandru Litvinenko un fost ofițer KGB a fugit în Marea Britanie, a fost otrăvit cu o substanță toxică radioactivă. În blocul unde locuia , criminalul a tras patru focuri de arma în Anna Politkovskaia ,, pe 7 octombrie 2006 era și ziua de naștere a președintelui de atunci al Rusiei, Vladimir Putin - prilej pentru cei mai bănuitori sau pentru partizanii generici ai teoriilor conspiraționiste să creadă că a fost vorba despre un ,, cadou macabru“ pe care cineva l-a făcut primului om în stat. “ Mass-media aservită autorităților au declanșat o companie pentru discreditarea ziariștilor care criticau președintele precum că: singurele canale prin care se trasmitea informația la nivel național sunt televiziunea și radioul iar ziarele nu au un impact asupra publicului din simplul motiv că la vremea respectivă puțini ruși citeau ziarele. Nikita Petrov afirma că ,, istoria Rusiei i-a învațat pe oameni să fie indeferenți la suferința și moartea semenilor lor. Oamenii sunt obisnuiti cu moartea. Este o reacție psihică de indiferența față de moarte. “ Seria de asasinate politice au continuat pe 19 ianuarie 2009 a fost din nou rândul redacției Novaia Gazeta să îmbrace haine de doliu: ,,tânăra jurnalistă ( de 25 de ani) Anastasia Baburova a fost împușcată în miezul zilei, în plin centrul Moscovei, alături de un activist pentru drepturile omului ( pe care îl însoțea), Stanislav Markelov ( ucis și el, cu câteva secunde înaintea jurnalistei) . “ Cererea urmează criteriile instituite de consumatori de altfel pe lângă funcția mass-media de a informa mai are și funcția de a distra, la acest capitol redactorii sunt liberi de alege orice temă. În orice societate redactorii sunt obsedații de scandal, cu cât scandalul este mai mare cu atât crește ratingul a canalului de informare. Un mare specialist în mass-media Europei de Est arată că : ,, mass-media comerciale, serios compromise, dacă chiar nu corupte de urmărirea profitului:
- nu stimulează diferențierea și complexitatea crescândă esențiale pentru societatea civilă;
- nu sunt dedicate interesului public și nii nu respectă rolul și responsabilitățile lor într-o societate democratică și astfel;
- nu servesc nevoilor informaționale ale societății civile.’’
În cazul Rusiei putiniene mijloacele finaciare sunt foarte eficiente pentru exercitarea de presiuni împotriva publicațiilor independente. Unii jurnaliști sunt expuși în raport cu interesele private și oportunitățile de profit și sunt nevoiți de accepta jocul de a fi pragmatic, alții se autocenzurează din lipsă de perspective și posibilitatea : fie ucis, abandonat sau exilat - acești factori sunt suficiente pentru a descuraja un reporter ca să ia o conduita comunicaţională corespunzătoare. Jurnaliștii primesc instrucțiunile fiind nevoiți să anticipeze dacă subiectul la care lucrează corespunde cu cerințele primite de sus. Politicul controlează legislația care la rîndul ei controlează puterea de acțiune a jurnaliștilor, dacă nu corespunde pozițiilor oficiale ale clasei politice căruia i s-ar putea afecta politicile comerciale. Controlul legislativ și administrativ sunt intrumentele de exercitare pentru stimularea unei părți de furnizare a informațiilor care favorizează evenimentele puterii. Unele resurse aflate sub controlul administrativ sunt necesare pentru atingerea obiectivelor controlului sistemului politic. Condiționarea politică poate acționa prin controlul administrativ și blocarea conturilor în bănci, suspendarea, plățiilor afectându-i grav pe termen lung activitatea publicaței. Presa privată care a continuat să-și continue activitatea și-a asumat consecințe riscante, o parte din ea a fost nevoită să treacă sub control guvernamental. ,, Analizele facute de Elisabeth Noelle-Neumann au ridicat ,,problema influenţei ,,represive” a mass-media care nu reflecta totalitatea opiniilor prezente în rândul publicului, ci doar o parte ,,autorizata”. Cei care au opinii ,, legitime” se simt majoritari și îndrăznesc să se exprime, iar cei care nu le impartașesc se retrag din dezbatere și nu-și exprimă convingerele pentru a nu fi respinși. Mass-media sunt acuzate ca mențin un consens artificial.”
Introducere
Capitolul I. Mass-media declanşează criza.
Capitolul II. Reformarea culturii politice
Capitolul III. Democraţia dirijată
Post a Comment