Premierul Republicii Moldova, Maia Sandu și Augustin Lazăr s-au întâlnit la Chișinău, iar discuția s-a axat pe reformele din justiție și măsura în care Lazăr se poate implica. Maia Sandu a anunțat că fostul procuror general al Romaniei, Augustin Lazăr, se va implica în reforma justiției din Republica Moldova. El ar putea să devină consilier al Maiei Sandu. Am văzut deasemenea cum unii indivizi îi propuneau Maiei Sandu să apeleze la Monica Macovei pentru a face reforme în justiția din Republica Moldova! E destul să dai un search pe google Augustin Lazăr procuror comunist sau Monica Macovei procuror comunist și îți va apărea foarte multe detalii despre cariera celor doi , reformatori" dar întâi de toate să trecem în revistă cariera Maiei Sandu și de ce iubește să colaboreze cu foști comuniști azi ,,socialiști sau reformatori!"
Zinaida Greceanîi (membru comunist) a fost prim-minitru, iar Igor Dodon (membru comunist) era vice-prim-ministru și la 10 ani în 2019 îl avem pe Igor Dodon (acuma e socialist) președinte al Moldovei iar Zinaida Greceanîi ( și ea este tot socialist acuma) este în funcția de speaker al Parlamentului iar Maia Sandu și Igor Dodon se cunosc din 2005, atunci când Maia Sandu era în subordinea lui Igor Dodon ocupând funcția de viceministru al Economiei.
În mai 2005, Igor Dodon este numit în funcția de viceministru al economiei și comerțului din Republica Moldova. Pe 17 august 2005, Maia Sandu a revenit la Ministerul Economiei ca director al Direcției generale politici macroeconomice și programe de dezvoltare. A demisionat însă după mai puțin de un an, pe 30 iunie 2006. sursa rise.md Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Vladimir Voronin nr.764-IV din 18 septembrie 2006, Igor Dodon este numit în funcția de ministru al economiei și comerțului.
Într-un articol postat pe europalibera.org pe 11 octombrie 2016 scrie ca: Socialistul Igor Dodon, fostul şef al Maiei Sandu în 2005-2006 la Ministerul Economiei, consideră că „sunt multe întrebări care ne fac să fim sceptici cu privire la integritatea ei de moralistă sfântă pe care și-o atribuie”. El i-a reamintit Maiei Sandu că a lucrat în cabinetele ex-premierilor Vasile Tarlev şi Zinaida Grecianâi, în diferite proiecte, după care a stat „alături de Plahotniuc şi Filat”, „iar acum se dă mare reformistă”. europalibera.org
În cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la N4, în iulie 2015, când Maia Sandu a fost propusă la funcţia de premier, Igor Dodon Declara: „Maia Sandu a făcut parte dintr-o echipă tehnocrată şi profesionistă din Guvernul RM, în care am activat şi eu”.
„Trebuie să o felicităm. Pentru cariera Maiei Sandu - propunerea la funcţia de premier este un succes. A făcut un pas înainte, un pas important pentru CV. Pe Maia Sandu o cunosc. A fost în subordinea mea. În perioada când lucram la Ministerul Economiei, a fost în subordinea mea în anul 2005, când eram în funcţia de viceministru al Economiei. Mai târziu am activat împreună în Guvern. O felicit pentru că e un nou nivel în cariera profesională, dar şi o compătimesc”, a declarat Igor Dodon. (publicat pe 2 noiembrie 2016)
Am putea sa zicem că Maia Sandu a lucrat pentru Republica Moldova și nu pentru regimul Vladimir Voronin însă la fel ar putea să zică și cei care l-au servit pe Plaha, sau cei care l-au slujit pe Stalin, Hitler, Ceaușescu că noi am servit interesele statului și nu a dictatorilor! NU există nici o scuză atunci când devii coloboraționist al regimurilor criminale! Să trecem la cei doi reformatori din România!
Site-ul Lumea Justitiei a intrat in posesia unor documente bomba, cu stampila Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii. Sunt documente care dezvaluie cum un procuror din judetul Alba, pe numele sau Augustin Lazar,pe vremea când era membru în Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud a refuzat in doua randuri sa elibereze un dizident anticomunist, Iulius Filip. S-a intamplat la mijlocul anilor ’80, in plina teroare a regimului Ceausescu. Penitenciarul Aiud, unde era detinut dl Filip, era in raza procuraturii din Alba Iulia, unde dl Augustin Lazar era tanar procuror criminalist.
Cât despre Monica Luisa Macovei (fostă Gherghescu) , a fost procuror comunist timp de aproape un deceniu, iar la Revoluția din decembrie, doamna încă semna ca și procuror comunist! Tatăl său, Vasile Gherghescu, magistrat de profesie, a fost înalt demnitar în nomenclatura comunistă: consilier în Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România cu sediul în confiscatul Palat Regal.Vasile Gherghescu a fost decorat cu Steaua Republicii prin decret semnat de preşedintele Nicolae Ceauşescu.
Redăm de pe site-ul luju.ro:
ZBIRUL ORANDUIRII COMUNISTE – Procurorul Augustin Lazar a avut grija ca adversarii lui Ceausescu sa infunde puscaria. In anii '80, ca sef al Comisiei de liberari conditionate a Penitenciarului Aiud, Lazar a refuzat de doua ori sa-l elibereze pe dizidentul anticomunist Iulius Filip pe motiv ca a continuat actiunile subversive impotriva regimului Ceausescu: “Discutii dusmanoase la adresa RSR... Injurii la adresa organelor de partid si de stat”. Procurorul General se codeste sa raspunda Luju
Lumea Justitiei a intrat in posesia unor documente bomba, cu stampila Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii. Sunt documente pe care le prezentam in exclusivitate si care dezvaluie cum un procuror din judetul Alba, pe numele sau Augustin Lazar, a refuzat in doua randuri sa elibereze un dizident anticomunist. S-a intamplat la mijlocul anilor '80, in plina teroare a regimului Ceausescu.
Coincidenta face ca numele procurorului din acest caz sa fie identic cu cel al actualului Procuror General al Romaniei. Tot coincidenta, cazul se petrece la Penitenciarul Aiud din judetul Alba, judet din care provine si actualul Procuror General al Romaniei. Nu in ultimul rand, in anii in care dizidentul anticomunist era tinut in puscarie de catre procurorul Augustin Lazar pentru actiuni impotriva regimului comunist, actualul Procuror General al Romaniei Augustin Lazar (foto) isi desfasura activitatea, conform propriului CV, la Procuratura Alba. Sa fie procurorul Augustin Lazar care l-a tinut in puscarie pe dizidentul Iulius Filip acelasi cu actualul Procuror General al Romaniei Augustin Lazar? Nu stim. Tocmai de accea, Lumea Justitiei a trimis o solicitare oficiala catre Parchetul General prin care i-am cerut lui Augustin Lazar sa isi exprime un punct de vedere cu privire la implicarea sa in acest caz, astfel incat sa publicam si pozitia acestuia. Desi am indicat o ora pana la care pozitia Procurorului General sa ne fie transmisa, pentru a putea fi inclusa in articol, din pacate, pana la momentul publicarii materialului, nu am primit niciun raspuns din partea PICCJ. Vom prezenta punctul de vedere al lui Lazar in momentul in care acesta ni-l va trimite.
Astfel, numele unui procuror Augustin Lazar apare in cazul unuia dintre cei mai cunoscuti dizidenti anticomunisti si detinuti politici. Ne referim la maistrul militar Iulius Filip. Pe scurt, in anii '80, dupa ce i-a trimis un pamflet lui Nicolae Ceausescu si si-a exprimat printr-o scrisoare sprijinul fata de miscarea anticomunista “Solidaritatea” din Polonia, Iulius Filip a fost anchetat si arestat in mai multe randuri, fiind inchis in beciurile Securitatii, in celule mortii de la Penitenciarului Rahova si internat la sectia de nebuni din spitalul inchisorii Jilava. In final, acesta fost condamnat la o pedeapsa de 5 ani si 4 luni inchisoare cu executare pentru “propaganda impotriva orandurii socialiste”.
“A redactat mai multe materiale, scrisori si memorii cu continut dusmanos pe care le-a difuzat, atat cunoscutilor cat si unor organe oficiale”
Executarea pedepsei a inceput la 14 decembrie 1981, data expirarii fiind 13 aprilie 1987. In aceasta perioada, Iulius Filip a incercat insa de doua ori sa fie liberat conditionat. Tot de e doua ori a fost refuzat, iar printre cei care au decis sa il tina in continuare in puscarie s-a numarat procurorul Augustin Lazar.
Astfel, in 9 iulie 1985, situatia lui Iulius Filip a fost discutata in cadrul Comisiei de propuneri pentru punerea in libertate conditionata a Penitenciarului Aiud. Comisia era formata din lt. colonel Vasile Rus (comandant al Penitenciarului Aiud), lt. major Petru Silaghi (loctiitor pentru paza si regim al Penitenciarului Aiud - ofiter prim-serviciu), pmc Gheorghe Liga (seful compartimentului prestari servicii a Penitenciarului Aiud), cpt. Cornel Burz (educator al Penitenciarului Aiud), pmc Ioan Emanoil (seful evidentei condamnatilor din Penitenciarul Aiud) si era condusa de procurorul Augustin Lazar.
Comisia a stabilit ca pentru a deveni propozabil in vederea liberarii conditionate, Iulius Filip trebuia sa excute 2/3 din pedeapsa, adica 1299 de zile, iar in cazul in care ar fi muncit, 325 de zile considerate ca fiind executate pe baza muncii prestate si 974 de zile efectiv executate. Comisia condusa de Augustin Lazar a constatat ca Iulius Filip executase deja 1304 zile, de la 14 decembrie 1981 pana la 9 iulie 1985, fara sa fi fost folosit la munca pe motiv de boala. Asadar, deizidentul anticomunist indeplinea toate conditiile pentru liberarea conditionata.
Cu toate acestea, Iulius Filip nu a fost lasat liber. Iar asta intrucat Comisia in fruntea careia se afla Augustin Lazar a decis ca Filip nu a dat dovezi temeinice de indreptare si ca a continuat actiunile subversive impotriva orandurii socialiste, a regimului comunist si a Republicii Socialiste Romania. Mai exact, Comisia condusa de procurorul Augustin Lazar a hotarat urmatoarele:
“Starea de fapt: In ultima perioada a purtat discutii dusmanoase la adresa RSR si a redactat mai multe materiale, scrisori si memorii cu continut dusmanos pe care le-a difuzat, atat cunoscutilor cat si unor organe oficiale.
A fost pedepsit de 5 ori cu izolare, totalizand 42 de zile de izolare, pentru abateri ca: injurii la adresa organelor de partid si de stat, nerespectarea regulilor de ordine interioara, atitudine necuviincioasa fata de cadre, incalcarea regulilor cu privire la scrierea corespondentelor. Pentru comportarea necorespunzatoare pe care a avut-o, conducerea DGP a aprobat ca detinutul sa execute 12 luni din pedeapsa in regim restrictiv. (…) Nu a dat dovezi temeinice de indreptare”.
In cele din urma, prin procesul verbal nr. 28 din 09.07.1985 (vezi facsimil 1), Comisia lui Augustin Lazar a decis ca: “Detinutul Filip Iulius nu poate fi liberat conditionat, se amana 1 an, pentru ca a fost pedepsit disciplinar, iar timpul executat nu prezinta garantia reeducarii”.
1986, acelasi verdict
Situatia dizidentului anticomunist Iulius Filip a fost rediscutata anul urmator, in 8 iulie 1986. Si de aceasta data Comisia de propuneri pentru punerea in libertate conditionata l-a avut ca presedinte pe Augustin Lazar, ceilalti membri fiind lt. colonel Vasile Rus (comandant al Penitenciarului Aiud), mr. Marius Coldea Rusu (loctiitor pentru paza si regim al Penitenciarului Aiud - ofiter prim-serviciu), pmc Gheorghe Liga (seful compartimentului prestari servicii a Penitenciarului Aiud), cpt. Cornel Burz (educator al Penitenciarului Aiud) si pmc Ioan Emanoil (seful evidentei condamnatilor al Penitenciarului Aiud – ca secretar).
Intre timp, dizidentul anticomunist Iulius Filp ajunsese la 1669 de zile executate, indeplinind deci conditiile pentru liberarea conditionata, care prevedeau 1299 zile executate. Si de aceasta data insa Comisia condusa de Augustin Lazar a refuzat sa-l elibereze pe Iulius Filip. Au fost invocate aceleasi motive ca in 1985, mai precis ca Iulius Filip nu a dat dovezi temeinice de indreptare si a continuat actiunile impotriva regimului comunist si a Republicii Socialiste Romania.
Iata ce a retinut Comisia condusa de Augustin Lazar in 1986:
“Starea de fapt: In ultima perioada a purtat discutii dusmanoase la adresa RSR si a redactat mai multe materiale, scrisori si memorii cu continut dusmanos pe care le-a difuzat, atat cunoscutilor cat si unor organe oficiale.
A fost pedepsit de 5 ori cu izolare, totalizand 42 de zile de izolare, pentru abateri ca: injurii la adresa organelor de partid si de stat, nerespectarea regulilor de ordine interioara, atitudine necuviincioasa fata de cadre, incalcarea regulilor cu privire la scrierea corespondentelor. Pentru comportarea necorespunzatoare pe care a avut-o, conducerea DGP a aprobat ca detinutul sa execute 12 luni din pedeapsa in regim restrictiv. Ultima data a fost pedepsit in august 1985. De atunci a avut comportare corespunzatoare. (…) Nu a dat dovezi temeinice de indreptare”.
Drept urmare, prin procesul verbal nr. 28 din 08.07.1986 (vezi facsimil 2), Comisia prezidata de Augustin Lazar a hotarat: “Detinutul Filip Iulius nu poate fi liberat conditionat, se amana la termen, respectiv 13.04.1987, pentru ca timpul executat nu prezinta garantia unei depline reeducari”.
Practic, din cauza refuzurilor Comisiei lui Augustin Lazar de a-l elibera conditionat, dizidentul anticomunist Iulius Filip si-a efectuat in totalitate pedeapsa.
Cine este Iulius Filip
In final, iata mai multe informatii despre detinutul Iulius Filip, pe care procurorul Augustin Lazar l-a tinut in puscarie, asa cum au fost ele prezentate pe site-ul Wikipedia:
“Iulius Filip este un dizident anticomunist si fost detinut politic roman.
Primul act public de disidenta manifestata de maistrul militar Iulius Filip, s-a petrecut atunci cand s-a declarat net de partea minerilor participanti la Greva minerilor din Valea Jiului din 1977. Masura luata a fost interdictia de a mai lucra cu armament.
In 1981 Iulius Filip a trimis pe adresa Comitetului Central al PCR un pamflet, adresat lui Nicolae Ceausescu, intitulat „Vis si speranta” care se incheia cu versurile: „Laude, minciuni si vorbe, cu ele mereu ne-ati dus/ Dar acum sosit-a clipa pentru-al lor sfarsit si-apus!”. A fost arestat in 3-5 martie 1981 si anchetat, iar in 15 martie 1981, ministrul de atunci la Apararii, Constantin Olteanu, l-a trecut in rezerva prin Ordinul 51/ 1981 „pentru fapte incompatibile cu statutul de cadru militar”.
Securitatea i-a oferit un post de maistru la o institutie civila, cu conditia sa devina informator. Deoarece a refuzat, nu i s-a oferit nici un loc de munca. Pentru a-si intretine familia, a fost nevoit sa faca munci necalificate, spaland scari de bloc, geamuri etc. Dupa 3 luni a reusit sa se angajeze la atelierele de reparatii ale CFR, la uzina “16 Februarie” din Cluj ca simplu muncitor, fara sa i se recunoasca nici o calificare.
In 1981, Iulius Filip a trimis in Polonia o scrisoare de sprijin catre Congresul sindicatului Solidaritatea cu mesajul „Dorim succes deplin primului congres al unui sindicat liber din tarile socialiste”, semnand „muncitorul roman Iulius Filip, Atelierele CFR 16 Februarie Cluj”. Conducerea sindicatului Solidaritatea a primit scrisoarea care a fost citita in plenul congresului la 28 septembrie 1981. Ulterior, scrisoarea a fost difuzata de marile agentii de presa.
Ca urmare, Departamentul Securitatii Statului, cunoscut sub denumirea de „Securitatea”, a initiat o ancheta in urma careia a fost acuzat de „pactizare cu fortele contrarevolutionare din Polonia”. Dupa ce scrisoarea a fost difuzata si de postul Radio Europa Libera, ajungand sa fie cunoscuta de populatia Romaniei, Iulius Filip a fost deferit tribunalului militar din Cluj si apoi celui din Bucuresti, pentru ca ar fi comis infractiunea de propaganda impotriva oranduirii socialiste. A fost condamnat la pedeapsa privativa de libertate de cinci ani si patru luni, pedeapsa pe care a executat-o in inchisorile din Cluj, Bucuresti, Jilava si Aiud.
A fost inchis in subsolul Securitatii (14-19 decembrie 1981), Bucuresti, strada Rahovei 37-39 (19 decembrie 1981- 8 februarie 1982), celulele condamnatilor la moarte de la Rahova, inchisoarea-spital de nebuni cronici de la Jilava (20.07.82 – 15.10.82) si apoi inchisoarea de la Aiud pana in 1987.
A fost eliberat din inchisoare in 1987. Pentru ca a refuzat sa semneze o declaratie prin care sa se angajeze ca nu va mai intreprinde actiuni impotriva oranduirii socialiste, Iulius Filip a fost mutat pe santierul Zlatna, din judetul Alba, unde a muncit timp de un an si doua luni.
Impreuna cu alti detinuti politici a formulat o scrisoare, in care se cerea inlaturarea de la putere a lui Nicolae Ceausescu si democratizarea Romaniei, pe care a trimis-o, in mai 1988, participantilor reuniti la Viena pentru Conferinta privind Securitatea si Cooperarea in Europa. Ca urmare, a fost anchetat si torturat timp de cinci zile de catre Securitate.
Lui Iulius Filip si altor opozanti ai regimului li s-a impus sa paraseasca tara in 10 zile. Acestia isi depusesera de mai multa vreme actele de emigrare la Ambasada Americana din Bucuresti, mai mult formal, ca sa nu poata fi ucisi si facuti disparuti. Iulius Filip a parasit Romania si a petrecut opt ani exilat in Statele Unite ale Americii, langa Seattle, statul Washington. in 1997 s-a intors in Romania pentru a-si ingriji mama bolnava.
Presedintele Republicii Polone Bronisław Komorowski i-a acordat lui Iulius Filip Crucea de Comandor a Ordinului de Merit al Republicii Polone, „pentru contributia si devotamentul sau in sprijinirea schimbarilor democratice din Polonia”. Acesta i-a fost inmanata de ambasadorul Poloniei in Romania, Marek Szczygiel, in cadrul unei ceremonii oficiale desfasurata in Sala de Sticla a Primariei Cluj-Napoca, in ziua de 7 noiembrie 2014”.
THE TYRANT OF THE COMMUNIST REGIME – Prosecutor Augustin Lazar made sure Ceausescu’s adversaries filled the penitentiaries. In the 80s, as the head of the Parole Board of the Aiud Penitentiary, Lazar refused to release anticommunist dissident Iulius Filip twice, for reasons of continued subversive action against Ceausescu’s regime: “Conversations hostile to the Socialist Republic of Romania… Insults aimed at party and state bodies”. The Attorney General is avoiding an answer to Luju’s questions
Lumea Justitiei has come across newsworthy documents, bearing the seal of the National Council for the Review of the Security Services’ Archives. We present exclusive documents which reveal how a prosecutor from Alba county, named Augustin Lazar, denied the parole of an anticommunist dissident, twice. This happened in the mid-80s, as the Ceausescu regime was inflicting full-fledged terror.
Coincidence has it that the name of the prosecutor in this case is identical to Romania’s Attorney General. Another coincidence is that the case takes place at the Aiud Penitentiary, in Alba county, which is the home of the current Attorney General of Romania. Last but not least, during the time when the anticommunist dissident was kept in prison by prosecutor Augustin Lazar for actions against the communist regime, the current Attorney General – Augustin Lazar (pictured) conducted his activity at the Alba Prosecutor’s Office, according to his own resume. Is the prosecutor Augustin Lazar who kept dissident Iulius Filip in prison the same as Romania’s current Attorney General – Augustin Lazar? We don’t know. That is why Lumea Justitiei sent an official request to the Attorney General’s Office, asking Augustin Lazar to express a point of view regarding his involvement in the case, in order to publish his perspective as well. And even though we indicated the time until which the Attorney General’s position could be sent in order to be included in the article, unfortunately, by the time the article was published, we hadn’t received a reply from the Attorney General’s Office attached to the High Court of Cassation and Justice. We will publish Lazar’s point of view when we will receive such information from him.
Otherwise, the name of a prosecutor – Augustin Lazar – can be found in the case of one of the most recognized anticommunist dissidents and political prisoners. We are referring to military foreman Iulius Filip. To be concise, in the 80s, after sending a pamphlet to Nicolae Ceausescu and expressing his support to Polish anticommunist movement ‘Solidarity’ through a letter, Iulius Filip was investigated and arrested on multiple occasions, locked in the dungeons of the Security Service, in the death row cells of Rahova Penitentiary and the mental institution of the Jilava prison. In the end, he was sentenced to 5 years and 4 months imprisonment for ‘propaganda against the socialist regime’.
“He drafted several materials, letters and memoirs with a hostile content which he distributed to acquaintances as well as official bodies”
He began to serve his sentence on December 14th 1981, the expiry date thereof being April 13th 1987. During this time, Iulius Filip applied for parole twice. He was denied parole on both accounts, one of those who decided to keep him in prison being prosecutor Augustin Lazar.
Consequently, on July 9th 1985, Iulius Filip’s situation was discussed in the Parole Board of the Aiud Penitentiary. The board consisted of lt. colonel Vasile Rus (commanding officer of the Aiud Penitentiary), lt. major Petru Silaghi (Second in command for security and regime of the Aiud Pentitentiary – first officer), pmc. Gheorghe Liga (head of the Services department of the Aiud Penitentiary), cpt. Cornel Burz (educator of the Aiud Penitentiary), pmc. Ioan Emanoil (head of convict recordkeeping of the Aiud) and was led by prosecutor Augustin Lazar.
The Board determined that, in order to become eligible for parole, Iulius Filip had to serve 2/3 of his sentence, meaning 1299 days, and, in case he worked, 325 would count as days served based on work performed and 974 days would be actually served. The Board, led by Augustin Lazar, ascertained that Iulius Filip had already served 1304 days, from December 14th 1981 to July 9th 1985, without having worked, for reasons of illness. Therefore, the anticommunist dissident met all of the conditions for parole.
However, Iulius Filip was not paroled. And that was because the Board, led by Augustin Lazar, decided that Filip had not displayed thorough proof of redemption and had continued his subversive actions against the socialist order of things, the communist regime and the Socialist Republic of Romania. Specifically, the Parole Board led by prosecutor Augustin Lazar decided the following:
“De facto status: The convict has had conversations hostile to the Socialist Republic of Romania and has drafted several materials, letters and memoirs with malicious content, which he has distributed both to acquaintances as well as to certain official bodies.
He was punished 5 times with isolation, amounting to a total of 42 days of solitary confinement, for offences such as: insults against party and state bodies, failing to comply with internal regulations, inappropriate attitude towards the officers, violating correspondence regulations. For reasons pertaining to his inappropriate behavior, the management of the Penitentiary approved a 12-month restrictive incarceration out of the convict’s sentence. (…) He did not show solid proof of redemption”.
Eventually, through report no. 28 dated 09.07.1985, Augustin Lazar’s Board decided that: “Inmate Filip Iulius is not eligible for parole, the hearing is postponed by 1 year due to his disciplinary sanctions, and the sentence he has served so far does not pose a guarantee of reeducation”.
1986, the same verdict
The case of anticommunist dissident Iulius Filip was discussed once again, on July 8th 1986. In this case as well, the Parole Board had Augustin Lazar as chairman, alongside other members such as lt. colonel Vasile Rus (commanding officer of the Aiud Penitentiary), mr. Marius Coldea Rusu (Second in command for security and regime of the Aiud Pentitentiary – first officer), pmc. Gheorghe Liga (head of the Services department of the Aiud Penitentiary), cpt. Cornel Burz (educator of the Aiud Penitentiary) and pmc. Ioan Emanoil (head of convict recordkeeping of the Aiud – as Secretary).
Meanwhile, anticommunist dissident Iulius Filip had served 1669 days in prison, thus meeting the parole conditions, which required 1299 days served. However, the Board led by Augustin Lazar refused to grant him parole, once again. The same reasons as in 1985 were invoked, meaning that Iulius Filip did not show solid proof of redemption and had continued subversive action against the communist regime of the Socialist Republic of Romania.
The findings of the Board spearheaded by Augustin Lazar in 1986 were the following:
“De facto status: Lately, he has had conversations hostile towards the Socialist Republic of Romania and has drafted several materials, consisting of letters and memoirs with a malicious content, which he has distributed both to acquaintances as well as to official bodies.
He was punished 5 times with isolation, amounting to 42 days of solitary confinement, for offences such as: insults against party and state bodies, failing to comply with internal regulations, inappropriate attitude towards the officers, violating correspondence regulations. For reasons pertaining to his inappropriate behavior, the management of the Penitentiary approved a 12-month restrictive incarceration out of the convict’s sentence. His last punishment was in August 1985. Since then, his behavior has been adequate. (…) He has not showed solid evidence of redemption”.
Consequently, through report no. 28 dated 08.07.1986, the Board presided by Augustin Lazar decided that: “Inmate Filip Iulius is not eligible for parole, to be postponed until the term of the sentence, meaning 13.04.1987, given the fact that the time he has served so far does not pose a full guarantee of reeducation”.
Consequently, through report no. 28 dated 08.07.1986, the Board presided by Augustin Lazar decided that: “Inmate Filip Iulius is not eligible for parole, to be postponed until the term of the sentence, meaning 13.04.1987, given the fact that the time he has served so far does not pose a full guarantee of reeducation”.
Practically, the refusals of Augustin Lazar’s Board to parole him forced anticommunist dissident Iulius Filip to serve his sentence in its entirety.
Who is Iulius Filip
Hereunder, we present more information on inmate Iulius Filip, whom prosecutor Augustin Lazar kept in prison, as presented on the Wikipedia website:
“Iulius Filip is an anticommunist dissident and former Romanian political prisoner.
The first public act of dissidence ascribed to military foreman Iulius Filip occurred when he declared his support of the miners who participated in the Miners’ Strike of Valea Jiului in 1977. The measure taken against him was the interdiction to work with armament.
In 1981, Iulius Filip sent a pamphlet to the Central Committee of the Romanian Communist Party, addressed to Nicolae Ceausescu, entitled “Dream and hope” which ended with the lyrics: „Praise, lies and words, with these you have always fooled us/ But now is the time for their end and twilight!”. He was arrested between March 3rd and 5th 1981 and investigated, and on March 15th 1981, then-Minister of Defense, Constantin Olteanu, discharged him by order 51/ 1981 „for deeds incompatible with the status of a serving member of the military”.
The Security Service offered him a position of foreman at a civil institution, on condition that he become an informant. Because he refused, the job offer was rescinded. In order to support his family, he was forced to do odd jobs, washing building staircases, windows, etc. After 3 months, he managed to find a job at the repair shops of the Romanian Railroad, specifically the `16 Februarie’ plant in Cluj, as an unskilled worker, without having any qualifications acknowledged.
In 1981, Iulius Filip sent a letter of support to the Solidarity syndicate Congress of Poland, with the message: “We wish good look to the first congress of a free syndicate of the socialist countries”, signed by “Romanian worker Iulius Filip, 16 Februarie railway plant, Cluj”. The leaders of the Solidarity syndicate received the letter, which was read in the plenum of the congress, on September 28th 1981. Subsequently, the letter was published by large press outlets.
As a result, the State Security Department, also known as the “Security Office” initiated an investigation accusing him of “allegiance to counterrevolutionary forces in Poland.” After the letter was also broadcast on the Europa Libera radio station, and became known to the Romanian public, Iulius Filip was deferred to the Cluj military tribunal and then the Bucharest one, for crimes of propaganda against the socialist regime. He was sentenced to imprisonment for five years and four months, which he served in the prisons of Cluj, Bucharest, Jilava and Aiud.
He was incarcerated in the basement of the Security Office (December 14th -19th 1981) in Bucharest, 37-39 Rahovei Street (December 19th 1981 – February 8th 1982), the death row convict cells in Rahova, the prison for the criminally insane in Jilava (20.07.82 – 15.10.82) and the Aiud penitentiary until 1987.
He was released from prison in 1987. Because he refused to sign a statement undertaking never to take action against the socialist regime, Iulius Filip was moved to the Zlatna construction site in Alba, where he worked for one year and two months.
Together with other political prisoners, he formulated a letter demanding that Nicolae Ceausescu be removed from power and Romania be returned to a democratic state, which he sent, in May 1988, to the participants of the Vienna Conference on Security and Cooperation in Europe. Consequently, he was investigated and tortured for five days by the Security Office.
Iulius Filip and others opposing the regime were ordered to leave the country in 10 days. They had submitted their emigration papers for some time to the American Embassy in Bucharest, mostly as a formality, to prevent them from being killed and ‘vanishing’. Iulius Filip left Romania and spent eight years in exile in the United States of America, near Seattle, Washington state. In 1997, he returned to Romania to care for his ailing mother.
The President of the Polish Republic Bronisław Komorowski granted Iulius Filip the Commodore Cross of the Order of Merit of the Republic of Poland, ‘for his contribution and devotion in supporting democratic change in Poland’. It was handed to him by the Polish Ambassador to Romania, Marek Szczygiel, during an official ceremony held in the Glass Hall of the Cluj-Napoca Mayor’s Office, on November 7th 2014”.
The President of the Polish Republic Bronisław Komorowski granted Iulius Filip the Commodore Cross of the Order of Merit of the Republic of Poland, ‘for his contribution and devotion in supporting democratic change in Poland’. It was handed to him by the Polish Ambassador to Romania, Marek Szczygiel, during an official ceremony held in the Glass Hall of the Cluj-Napoca Mayor’s Office, on November 7th 2014”.
Am avut deosebita onoare să am o întrevedere cu domnul Augustin Lazăr, fost Procuror General al României, un mare promotor al independenței sistemului judiciar și al consolidării statului de drept din România. Am discutat despre planurile noastre privind reformarea justiției și lupta împotriva corupției. Domnia sa a împărtășit mai multe aspecte din propria experiență în calitate de șef al Ministerului Public, dar și a apreciat pozitiv inițiativele noastre de reformare a organelor procuraturii. Însă m-a bucurat și mai mult faptul că domnia sa și-a exprimat de principiu disponibilitatea de a se implica în echipa de consiliere pentru promovarea reformei justiției din țara noastră.
Schimbările reale pot fi posibile doar cu sprijinul unor oameni integri, care dau dovadă de fermitate și curaj în lupta cu spălarea banilor și corupția mare. De un astfel de procuror avem nevoie în Republica Moldova și sperăm să ne putem baza și pe experiența și profesionalismul unor oameni ca Augustin Lazăr.
https://www.facebook.com/maia.sandu/photos/a.219948991547061/1057304964478122/?type=3&theater
Zinaida Greceanîi Prim-ministru al Republicii Moldova (31 martie 2008 – 10 iunie 2009).
Igor Dodon - 31 martie 2008 – 11 septembrie 2009 - Prim-viceprim-ministru, Ministru al economiei şi comerţului; Preşedinte al Consiliului de Administrare al Casei Naţionale de Asigurări Sociale;
În noul guvern format de Zinaida Greceanîi la data de 31 martie 2008 (prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.1592-IV), Igor Dodon a fost numit în funcția de prim-viceprim-ministru și ministru al economiei și comerțului.
Ca urmare a rezultatelor alegerilor parlamentare din Republica Moldova din 29 iulie 2009, la 2 septembrie 2009 Igor Dodon își depune demisia.
la 7 aprilie 2009 Zinaida Greceanîi atunci când deținea funcția de prim-ministru a declarat , că vor fi utilizate armele împotriva tinerilor, ieșiți la protestul anticomunist! În urma protestului anticomunist au fost uciși 3 tineri de catre regimul lui Voronin!
De ce nu am încăput în avionul lui Plaha?
Am scris niște articole în care veneam cu critici la adresa Blocului ACUM și în special la faptul că și-au încălcat propiul angajament de a nu vota cu PSRM! Că au votat-o pe Greceanîi ( fostă comunistă azi socialistă) Speaker al Parlamentului! Că au cedat Ministerul Apărării socialiștilor! Și că s-a început cumătrismul prin guverne! Venirea și eliberarea lui Usatîi! Și despre faptul că dacă Kovesi ar ajunge Procuror General al RM, primele persoane care ar fi trebuit arestate sunt Sandu și Năstase pentru conflicte de interese! Am scris deasemenea în postări că mă aflu în prezent în Montreal/ Canada și că de 9 ani nu am fost în Republica Moldova (din 2010)! Și acum pentru toti cei care m-au criticat că sunt troll PD-ist! Denumirea titlului este unul dintre comentariile pe care le-am primit după criticile aduse Blocului ACUM!
-Cum poți să scrii că nu ai încăput în avionul lui Plaha din moment ce am scris că nu am fost în RM de 9 ani! Și întrebarea este de ce nu m-am întors din 2010 în RM?
- Se știe că odată ce Voronin a pierdut puterea și negocierile care au avut loc între liderii AIE, procuratura i-a revenit lui Plaha! Iar odată cu arestarea lui Filat, practic Plaha controla totul în RM! Și acuma întrebarea logică pentru cei care m-au tot numit troll PD-ist: dacă Plaha controla totul de ce eu nu m-am întors în RM!? Cum poți să fii trolul/angajatul lui Plaha și totodată să te temi să te întorci în Republica Moldova? Dacă nu cunoașteți istoria mea ar fi mai bine să nu aruncați cu gunoi!
Și pentru cei care nu au înțeles ce am scris până acuma le scriu încă odată: nu am fost niciodată trolul sau angajat al lui Plaha! Și nu am urcat în avionul lui Plaha pentru că din 2010 eu nu am mai pășit în Republica Moldova! În Canada sunt din decembrie 2017 și de atunci eu nu am mai părăsit această țară! Din 2012 pînă în 2016 eu am studiat Dreptul la Universitatea Româno-Americană și masterul la Analiza și Soluționarea Conflictelor la SNPSA (2013-2015/ București) Pentru cei care nu cunosc, România e țară vecină cu Moldova) și întrebarea logică pentru toți cei care au aruncat cu noroi în mine: îți trebuie câteva ore ca să ajungi cu autocarul din București în Chisinau și de ce nu m-am întors!? Atunci când nu dispui de informații și nu îmi cunoști istoria de ce naiba vii cu atacuri nefondate!
În cei 4 ani de studenție la drept mă duceam aproape săptămânal la Curtea de Apel București ca să văd cum funcționează justiția în România, iar un interes aparte erau procesele Direcției Naționale Anticorupție! Iar la televiziunile române vedeai în fiecare zi arestări a funționarilor publici! Dacă cineva din guvernul Maiei Sandu își face iluzii că o să comită infracțiuni și că va rămâne nepedepsit își face iluzii! Am să postez materialul integral mai jos în care unii au fost arestați de DNA pentru Doi pui, o mămăligă, trei peşti, o sticlă de whisky, mâncare pentru câini sau 15 fripturi sunt câteva dintre produsele pretinse sau primite drept mită de poliţiştii intraţi în vizorul DNA, în timp ce decanul de la Medicină Iaşi a favorizat un candidat pentru o tavă şi un ceainic.
Rolul Mass Mediei este de a fi câinele de pază al societății și de a aduce publicului larg abuzurile comise de funcționarii publici!
Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), Nicu Popescu, a anunțat de la Washington D.C, că se desparte de șeful său de cabinet, Andrei Popov, care ar fi și nașul său de cununie.
Am văzut că și Maia Sandu a făcut azi niște declarații precum că Andrei Năstase ar putea rămâne fără cumătru la IGP iar Gheorghe Balan a recunoscut că este cumătrul lui Andrei Năstase. Dacă nu s-ar fi pus presiune pe noii guvernanți despre relațiile de cumătrism/ conflict de interse ar fi ei procedat astfel?!
Deschide.md (sursa) scrie pe site că Andrei Năstase, noul ministru al Afacerilor Interne, împreună cu bodyguardul său, veteranul de război Ion Caraman, ar fi stopat și percheziționat în plină stradă automobilul de serviciu al șefului Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), Nicolai Chitoroagă. Sursele Deschide.MD ne-au comunicat că faptul ar fi avut loc în data de 15 iunie, în jurul orei 20:00, în Chișinău și că că aceste acțiuni se califică conform art.328 alin.(3) Cod Penal „Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu” săvârșite de o persoană publică, care conform legislației în vigoare se pedepsesc cu închisoare de la 6 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.
Iar pe 16 iunie Renato Usatîi a fost arestat de poliție la frontieră și a fost eliberat de procurorii PCCOCS.
Pe 15 iunie unii stopează și percheziționează în plină stradă automobilul de serviciu al șefului Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) iar pe 16 iunie Renato Usatîi a fost eliberat de procurorii PCCOCS. Vreau să cred totuși că este o coencidență și nimic altceva!
Post a Comment